made in 1979!

am baut o bere,,, poate prind ceva curaj! de unde... adrenalina isi spune cuvantul, iar fostul, actualul si viitorul meu partener de viata ridica o spranceana... o beau si pe a doua, doar - doar prind ceva curaj... ei bine, vorba lui Bogda, pietenul meu drag... nu am prins nicio tara de coraj!
la 24:00 fac 36 de ani! nu sunt gata sa merg pe 40! vreau sa merg pe motor, sa conduc cu viteza, sa iau amenzi si sa zambesc politistilor sa ma ierte... vreau sa fiu tanara!
oare cei care mine, vreodata inteleg rostul vietii?
copilul e mare! ma bucur ca am avut o asa frumusete de copil cand eram tanara. cand am putut sa fiu alaturi de ea si sa ii ofer toata viata sprijin. imi place ca este prietena mea, cand nu are un interes :))
e un copil minunat!
36?
era frumos 35... era rotund, ca mine cu burtica..
cand eram copil si ma uitam la mamicile colegilor mei... 36... erau niste doamne... eu sunt o visatare, care scrie beletristica si poezii... merge in vama... viseaza si spera. poate am citit prea mult la viata mea!!! poate nu ar fi trebuit sa ma las prada filelor de carti, pagina cu pagia! la ce imi ajuta acum!?
in afara de faptul ca surorile mele fac misto de mine ca am inghitit dexul!
apropos de surori!
va iubesc!
asa cum sunteti voi... cu calitati si defecte, ca orice om! sunteti sange din sangele meu si niciodata nu v-as intoarce spatele. atat am pe lumea asta. un regret, pe voi, pe mama si pe ai mei! Aditza, printesa si socrii. oricand mi-as da viata pentr voi si daca nu as putea, as lua viata celui care poate! stiu... pare crud... dar atat inseamnati voi pentru mine!
eu...
ma luati in bascalie pentru ca sunt cea mai mica, desi stiti ca ma deranjeaza, dar nu ma supar rau... fiindca eu am reusit pe spinarea mea! nu m-a ajutat nimeni, nu m-a propulsat nimeni... am invatat, am muncit si am reusit! cum spune colegul meu... "Fara tine, sunt nimeni!" voi nu mi-ati spus asa fiindca sunteti oameni voi insiva. dar dincolo de glumele voatre si de ceea ce credeti voi despre sora voastra cea mica... A REUSIT! si as fi mandra de voi daca mi-ati recunoaste acest drept.
asa... 36?
zece ani de cand m-am casatori prima data?

12 ani de orfan?
13 ani in acelasi colectiv?
o retrospectie! nu! o reconversie!
in 2016, cand voi demonstra puterea sarbilor adevarati... poate am sa va impartasesc mai multe deocamdata sunr fericita asa cm sunt. nu am fost la Roma, sa simt intre degere nisipul pe care candva a curs sangele celor curajosi... dar am fost la Sfantul Parinte, unde linistea e pace.
albastrul marii egee ma cheama ca intotdeauna, iar eu ascult cantecul ei! maine,,,
maine voi fi altfel decat azi! poate mai buna, poate mai rea... promisiunile neindeplinite devin mai aprige cu varsta!
made in 1979! a winner!

free, or maybe not?

sunt fericita asa cum sunt... dupa nenumaratele actiuni ale ANAF-ului ma gandeam sa primesc o somatie de plata a impozitului la casa. Nu!!! eu primesc o somatie de la Banca transilvania!

Speranta

ca o nesatula nu postez o singura melodie... ci o compilatie de la un fil caruie i se spune la noi acasa "filmul de adormit copiii" fiidca eu adorm de fiecare data cand ma uit la el. niciodata nu l-am vazut cap coada! :))
vorba unei prietene, cartea e mai buna!
insa imi plac melodiile... e o coloana superba!
speranta... despre asta vreau sa scriu? am trait speranta... asa de mult incat stiu ce gust are, ce culoare are si care sunt momentele care ii sunt premergatoare!
oare mi-am pierdut speranta? NU!
intotdeauna Pastele a fost pentru mine un moment special.. un moment magic in care toare visele pot deveni realitate! momentul in care orice greseala poate fi iertata. ziua in care poti sa spui ca esti un alt om!
zilele pareau mai lungi cand eram copil... deniile se terminau seara, pe intuneric si vedeam indragostitii cum furau cate un sarut de la cel iubit! acum e soarele pe cer si slujba se termina... mergem sa facem act de prezenta labiserica pentru ca in ziua Bunavestirii sa injuram oamenii! doar suntem crestini!
eu nu tin post!
nu am tinut niciodata.
cand am aflat ca sunt bolnava nu am mancar carne, lapte sau alte proteine un an de zile... nu e vorva de a nu putea! puiul nu e friptura mea de post!
nu tin post fiindca nu simt ca sunt pregatita, vorba fetitei din reclama de la oreo!
postul trebuie sa fie  din inima, iar eu inca am atatea lucruri nerezolvate in sinea mea!
ipocrizia nu e pentru mine.
Speranta? da.. ea inca e prezenta... canda da din picioare si vrea sa devina realitate!
sper ca prin ceea ce sunt si ceea ce sper sa devin sa fiu mai buna ca ieri, iar maine... maine va fi o noua zi in care ma voi ruga sa am putere!
de ce putere? fiindca e greu sa fii singur cu o lume alaturi! :)
va urez tuturor Sarbatori Fericite si nu uitati! noi suntem nimic fara cine alaturi!
asa ca va prezint copiii mei, bucurosi pentru un covor nou de Pasti! unul nscut de mine si sase de suflet! la fel de iubiti fiecare in parte!
orice durere piere, fie ea de picior sau altele!
ma uit la mine... nu ma simt mai urata cu un san! nu sunt mai femeie fara ovare!
sunt femeie fiindca sunt puternica si zambesc!
Prislop de 2 mai! Las Vama pentru vara! marea e frumoasa vara! primvara e inceputul vietii! asa ca traiesc!

Pentru atunci cand simti ca nu mai poti!

citeam de curand un citat la o prietena... Nu irosi lacrimi noi, pentru dureri mai vechi!

poate ca acum pare ca totul este impotriva ta, poate ca te sinti singur, ca nimeni nu vrea sau nu poate sa inteleaga sistemul tau de valori, ca oamenii renunta prea repede si prea usor la ceea ce este la indemana... Ai dreptate. asa sunt oamenii. au uitat sa fie omenosi. au uitat sa isi ajute aproapele si au uitat sa iubeasca, dar nimeni pe lumea asta nu este singur, chiar daca fizic nu e cineva langa tine.
astazi, de exemplu, am ajuns la UPU. de ieri mi s-a invinetit piciorul, s-a umflat si era rece ca gheata. strangeam in brate doua orteze si ma gandeam cu groaza ca diseara vine copilul din excursie si sunt singura. nu pot face mare lucru cu piciorul asa... nu ma pot deplasa si nu am la cine sa apelez. am avut cateva minute in care, doar de rusinea celor din sala de asteptare, nu am oferit un spectacol gratis.
m-am lasat pret de cateva minute napadita de frica si de deznadeste.
rezultatul... m-am ridicat sa iau o scticla de suc si cand am desfacut-o a sarit pe mine, pe cei din jurul meu, jumatate s-a varsat pe jos... si ma gandeam... ce, dracu poate fi mai greu, decat sa fii singur?
si imediat mi-am dar seama ca nu sunt singura! am oameni care ma iubesc! oameni care tin la mine, oameni care sunt langa mine daca sunt suficient de capabila sa deschis gura!
dintr-o data m-am simtit centrul universului. da. este greu. este foarte greu. nu stiu cum ma voi descurca si ce va fi in continuare. dar mi-a fost data o lectie de viata sambata. prietenul si Omul, la nevoie se cunoaste. si mai sunt inca Oameni printre noi.
problemele vor ramane, dar atunci cand te simti coplesit, nu uita niciodata ca fiecare dintre noi are pe cineva alaturi. nimeni nu e singur.
puterea nu se poate impartasi... eu as da din puterea mea celor care au nevoie de ea, la nevoie, fiindca stiu cum e sa fii la pamant si sa primesti bocanci in gura, dar stiu, de asemenea, cum e sa fii iubit si sa ti se intinda o mana cand ai nevoie.
ce e cel mai impresionant lucru? cei ce vor fi alaturi de tine nu vor fi cei la care te astepti! vor fi oameni care te vor face sa intelegi de ce tu, la randul tau, poti sa ajuti!
Nimic pe lumea asta nu este de nerezolvat! trebuie doar sa spui si atunci, cu siguranta, maini protective vor veni si iti oferi confortul de care ai nevoie.
Capul sus! Chiar daca dracul este negru, exista lumina in fiecare dintre noi! Exista speranta si exista iubire. Nimeni nu e singur!